FSNPPC/Nr. 117/21.02.2020
Către,
AVOCATUL POPORULUI
Doamnei RENATE WEBER
Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România (FSNPPC) – organizaţie cu reprezentativitate juridică în Ministerul Afacerilor Interne, la nivel ,,sector de activitate”, în baza Hotărârii Tribunalului Mun. București, Secția Civilă, pronunțată în Dosarul nr. 12271/3/2016 –, îndrituită de Legea dialogului social nr. 62/2011 să apere și să promoveze drepturile polițiștilor și personalului contractual, vă supune atenției o situație juridică neconformă, generată de emiterea ,,Ordonanței de urgență nr. 20/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare”, fapt pentru care apreciem că se impune sesizarea, de către dumneavoastră, a Curții Constituționale a României.
În concret, ne referim la incompatibilitatea suplimentară creată unei categorii de polițiști din Ministerul Afacerilor Interne, prin art. 2 (4) din actul normativ sus-menționat, care stipulează: ,,Calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior".
Învederăm faptul că prevederile art. 2 (4) din OUG nr. 20/2020 adaugă o interdicție în plus acestei categorii de polițiști, care ar trebui, în opinia noastră, să se supună exclusiv interdicțiilor prevăzute de art. 45 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.
Considerăm, în susținerea argumentației noastre, că reglementarea interdicției în cauză, pe lângă faptul că intră în contradicție cu prevederile art. 115 din Constituția României, încalca normele de tehnică legislativă prevăzute in Legea nr. 24/2000 și creeaza o situatie discriminatorie între organele de cercetare penală ale poliției judiciare și restul polițiștilor, sub aspectul incompatibilitatilor suplimentare prevazute pentru aceasta categorie de politisti, in art. 2 alin. 4 din O.U.G nr. 20/2020, față de cele reglementate în art. 45 din Legea 360/2002, opozabile tuturor politistilor.
Potrivit art. 115 alin. 4 din Constitutie: (4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
Motivele invocate de Guvern pentru emiterea ordonanţei de urgenţă, astfel cum sunt enunţate în preambulul şi nota de fundamentare ale acesteia, prezintă aspecte care ţin de raţiunea, necesitatea, oportunitatea şi utilitatea reglementării, fără a motiva existența unei situații extraordinare care să justifice utilizarea acestui instrument de legiferare.
Cu privire la urgenţa reglementării, vă rugăm să constatati că legiferarea operativă a remedierii unor disfuncționalități sau perfecţionarea cadrului legislativ se putea realiza pe calea procedurii obişnuite de legiferare, şi nu prin ordonanţă de urgenţă, ceea ce ne conduce la concluzia că motivarea urgenţei adoptării actului normativ este una formală, situatie in care se impune exercitarea controlului de constitutionalitate al actului normative, de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.
Controlul de constitutionalitate al OUG nr. 20/2020 se impune a fi realizat si din prisma urmatoarelor argumente:
OUG nr. 20/2020 a fost publicata in Monitorul Oficial fara a parcurge toti pasii privind avizarea de catre toate autoritatile interesate in aplicarea acesteia respectiv Consiliul Economic și Social precum si Consiliul Legislativ, astfel cum prevad disp. art. 2 alin. 1 coroborat cu cele ale art. 5 lit. a si art. 6 din Legea n. 248/2013 prercum si ale art. 9 si urm din Legea nr. 24/2000.
In ceea ce priveste Consiliului Economic si Social, Legea nu face nicio distincție: toate actele normative, proiecte de Ordonanțe, de legi, propuneri legislative trebuie trimise spre avizarea CES, indiferent de domeniul de reglementare, astfel cum vom arata in cele ce urmeaza. In sprijinul acestui argument stau si disp. art. 9 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 care prevad ca …în faza de elaborare a proiectelor de acte normative, inițiatorul trebuie să solicite avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcție de obiectul reglementării.
In ceea ce priveste avizul Consiliului Legislativ, acesta era vital in cauza analizata, in conditiile in care rolul Consiliului Legislativ, conform Legii nr. 73/1993,l este acela de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii şi a ţinerii evidenţei oficiale a legislaţiei României. Consiliul Legislativ, conform art. 3 alin. 3 lit a din Legea nr. 73/1993, verifica concordanţa reglementării propuse cu Constituţia, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene şi cu actele internaţionale la care România este parte.
Conform prevederilor art. 4 din legea mentionata (1) Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate şi la modul în care sunt realizate cerinţele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător... ceea ce inseamna ca avizul Cosiliului Legislativ, chiar daca are caracter consultativ, acesta trebuie sa existe ca si conditie sine qua non emiterii actului normativ.
In ceea ce priveste avizul cosiliului Economic si Social, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 coroborat cu cele ale art. 5 lit. a din Legea nr. 248/2013, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Economic si Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative initiate de Guvern, iar art. 6 alin. 2 stipuleaza ca avizul va insoti in mod obligatoriu proiectul de act normativ, pana la adoptare.
In concluzie, criticile intrinseci ale actului normativ privesc lipsa unei motivari pertinente in ceea ce priveste existența unei situații extraordinare care să justifice utilizarea acestui instrument de legiferare ce priveste forma actului normativ, iar criticile extrinseci privesc lipsa tuturor avizelor de specialitate ce trebuiau sa insoteasca actul normativ, avize date de Consiliul Economic si Social si Consiliul Legislativ.
Pe fond, analizand constructia juridica a legiuitorului, prin care a adaugat noi incompatibilitati in sarcina categoriei profesionale a organelor de cercetare penală ale poliției judiciare (Calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată) constatam ca aceasta nu întruneşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nefiind enunţată cu suficientă precizie pentru a permite politistului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita.
Prin urmare, dacă apreciați că solicitarea noastră întrunește condițiile de legalitate, vă rugăm să sesizați Curtea Constituțională a României, solicitându-i să declare neconstituționale prevederile art. 2 (4) din Ordonanța de urgență nr. 20/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.
Cu deosebită stimă,
Președintele Biroului Executiv Central al FSNPPC
Dumitru COARNĂ
