Comunicate

21.02.2020 - Memoriul trimis, astăzi, AVOCATULUI POPORULUI, prin care am solicitat sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea OUG nr. 20/2020 (modicările aduse Legii poliției judiciare)

21.02.2020 - Memoriul trimis, astăzi, AVOCATULUI POPORULUI, prin care am solicitat sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea OUG nr. 20/2020 (modicările aduse Legii poliției judiciare)

FSNPPC/Nr. 117/21.02.2020

Către,

AVOCATUL POPORULUI

Doamnei RENATE WEBER

FederaÅ£ia Sindicatelor NaÅ£ionale ale PoliÅ£iÅŸtilor ÅŸi Personalului Contractual din România (FSNPPC) – organizaÅ£ie cu reprezentativitate juridică în Ministerul Afacerilor Interne, la nivel ,,sector de activitate”, în baza Hotărârii Tribunalului Mun. BucureÈ™ti, SecÈ›ia Civilă, pronunÈ›ată în Dosarul nr. 12271/3/2016 –, îndrituită de Legea dialogului social nr. 62/2011 să apere È™i să promoveze drepturile poliÈ›iÈ™tilor È™i personalului contractual, vă supune atenÈ›iei o situaÈ›ie juridică neconformă, generată de emiterea ,,OrdonanÈ›ei de urgență nr. 20/2020 pentru modificarea È™i completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea È™i funcÈ›ionarea poliÈ›iei judiciare”, fapt pentru care apreciem că se impune sesizarea, de către dumneavoastră, a CurÈ›ii ConstituÈ›ionale a României.

În concret, ne referim la incompatibilitatea suplimentară creată unei categorii de poliÈ›iÈ™ti din Ministerul Afacerilor Interne, prin  art. 2 (4) din actul normativ sus-menÈ›ionat, care stipulează: ,,Calitatea de organ de cercetare penală al poliÈ›iei judiciare este incompatibilă cu orice altă funcÈ›ie publică sau privată, cu excepÈ›ia funcÈ›iilor didactice din învățământul superior".

Învederăm faptul că prevederile art. 2 (4) din OUG nr. 20/2020 adaugă o interdicÈ›ie în plus acestei categorii de poliÈ›iÈ™ti, care ar trebui, în opinia noastră, să se supună exclusiv interdicÈ›iilor prevăzute de art. 45 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliÈ›istului, cu modificările È™i completările ulterioare.

Considerăm, în susÈ›inerea argumentaÈ›iei noastre, că reglementarea interdicÈ›iei în cauză, pe lângă faptul că intră în contradicÈ›ie cu prevederile art. 115 din ConstituÈ›ia României,  încalca normele de tehnică legislativă prevăzute in Legea nr. 24/2000 È™i creeaza o situatie discriminatorie între organele de cercetare penală ale poliÈ›iei judiciare È™i restul poliÈ›iÈ™tilor, sub aspectul incompatibilitatilor suplimentare prevazute pentru aceasta categorie de politisti, in art. 2 alin. 4 din O.U.G nr. 20/2020, față de cele reglementate în art. 45 din Legea 360/2002,  opozabile tuturor politistilor.

Potrivit art. 115 alin. 4 din Constitutie:   (4) Guvernul poate adopta ordonanÅ£e de urgenţă numai în situaÅ£ii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaÅ£ia de a motiva urgenÅ£a în cuprinsul acestora.

Motivele invocate de Guvern pentru emiterea ordonanÅ£ei de urgenţă, astfel cum sunt enunÅ£ate în preambulul ÅŸi nota de fundamentare ale acesteia, prezintă aspecte care Å£in de raÅ£iunea, necesitatea, oportunitatea ÅŸi utilitatea reglementării, fără a motiva existenÈ›a unei situaÈ›ii extraordinare care să justifice utilizarea acestui instrument de legiferare.

Cu privire la urgenÅ£a reglementării, vă rugăm să constatati  că legiferarea operativă a remedierii unor disfuncÈ›ionalități sau perfecÅ£ionarea cadrului legislativ se putea realiza pe calea procedurii obiÅŸnuite de legiferare, ÅŸi nu prin ordonanţă de urgenţă, ceea ce ne conduce la concluzia că motivarea urgenÅ£ei adoptării actului normativ este una formală, situatie in care se impune exercitarea controlului de constitutionalitate al actului normative, de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.

Controlul de constitutionalitate al  OUG nr. 20/2020 se impune a fi realizat si din prisma urmatoarelor argumente:

OUG nr. 20/2020  a fost publicata in Monitorul Oficial fara a parcurge toti pasii privind avizarea de catre toate autoritatile interesate in aplicarea acesteia respectiv Consiliul Economic È™i Social precum si Consiliul Legislativ, astfel cum prevad disp. art. 2 alin. 1 coroborat cu cele ale art. 5 lit. a  si art. 6 din Legea n. 248/2013 prercum si ale art. 9 si urm din Legea nr. 24/2000.

In ceea ce priveste Consiliului Economic si Social,   Legea nu face nicio distincÈ›ie: toate actele normative, proiecte de OrdonanÈ›e, de legi, propuneri legislative trebuie trimise spre avizarea CES, indiferent de domeniul de reglementare, astfel cum vom arata in cele ce urmeaza. In sprijinul acestui argument stau si disp. art. 9 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 care prevad ca …în faza de elaborare a proiectelor de acte normative, iniÈ›iatorul trebuie să solicite avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcÈ›ie de obiectul reglementării.

In ceea ce priveste avizul Consiliului Legislativ, acesta  era vital in cauza analizata, in conditiile in care rolul Consiliului Legislativ, conform Legii nr. 73/1993,l este acela de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării ÅŸi coordonării întregii legislaÅ£ii ÅŸi a Å£inerii evidenÅ£ei oficiale a legislaÅ£iei României. Consiliul Legislativ, conform art. 3 alin. 3 lit a din Legea nr. 73/1993, verifica concordanÅ£a reglementării propuse cu ConstituÅ£ia, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene ÅŸi cu actele internaÅ£ionale la care România este parte.

Conform prevederilor art. 4 din legea mentionata (1) Proiectele de ordonanÅ£e ÅŸi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate ÅŸi la modul în care sunt realizate cerinÅ£ele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător... ceea ce inseamna ca avizul Cosiliului Legislativ, chiar daca are caracter consultativ, acesta trebuie sa existe ca si conditie sine qua non emiterii actului normativ.

In ceea ce priveste avizul cosiliului Economic si Social, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 coroborat cu cele ale art. 5 lit. a din Legea nr. 248/2013, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Economic si Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative initiate de Guvern, iar art. 6 alin. 2 stipuleaza ca avizul va insoti in mod obligatoriu proiectul de act normativ, pana la adoptare.

In concluzie, criticile intrinseci ale actului normativ privesc lipsa unei motivari pertinente in ceea ce priveste existenÈ›a unei situaÈ›ii extraordinare care să justifice utilizarea acestui instrument de legiferare ce priveste forma actului normativ, iar criticile extrinseci privesc  lipsa tuturor avizelor de specialitate ce trebuiau sa insoteasca actul normativ, avize date de Consiliul Economic si Social si Consiliul Legislativ.

Pe fond, analizand constructia juridica a legiuitorului, prin care a adaugat noi incompatibilitati  in sarcina categoriei profesionale a organelor de cercetare penală ale poliÈ›iei judiciare   (Calitatea de organ de cercetare penală al poliÈ›iei judiciare este incompatibilă cu orice altă funcÈ›ie publică sau privată)  constatam ca aceasta nu întruneÅŸte condiÅ£iile calitative impuse atât de ConstituÅ£ie, cât ÅŸi de ConvenÅ£ia pentru apărarea drepturilor omului ÅŸi a libertăţilor fundamentale, nefiind enunÅ£ată cu suficientă precizie pentru a permite politistului să îÅŸi adapteze conduita în funcÅ£ie de aceasta, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanÅ£ele speÅ£ei, consecinÅ£ele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă ÅŸi să îÅŸi corecteze conduita.  

Prin urmare, dacă apreciaÈ›i că solicitarea noastră întruneÈ™te condiÈ›iile de legalitate, vă rugăm să sesizaÈ›i Curtea ConstituÈ›ională a României, solicitându-i să declare neconstituÈ›ionale prevederile art. 2 (4) din OrdonanÈ›a de urgență nr. 20/2020 pentru modificarea È™i completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea È™i funcÈ›ionarea poliÈ›iei judiciare.

Cu deosebită stimă,

Președintele Biroului Executiv Central al FSNPPC

Dumitru COARNÄ‚

Parteneri SNPPC: