"Viaţa unei societăţi depinde de menţinerea drepturilor individuale."
Herbert Spencer
Greu înțeleg unii reprezentanți ai MAI faptul că dreptul la apărare este reglementat și garantat atât prin Constituție, cât și prin alte acte normative.
Am constatat asta ȘI în data de 27 august a.c., când la sediul MAI a avut loc o ședință de dialog social care a avut pe ordinea de zi INSTRUCȚIUNILE MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE privind aplicarea în Ministerul Afacerilor Interne a Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (act normativ care se va aplica funcționarilor publici, militarilor și personalului contractual din MAI).
Între alte propuneri pe care SNPPC le-a făcut s-a numărat și cea prin care persoana cercetată să poată fi asistată de către un reprezentant din partea organizației sindicale din care face parte sau/și de un avocat ales. Iar în cazul militarilor de un alt militar care are cunoștințe juridice sau/și de un avocat.
Am observat, nu neapărat șocați, pentru că avem ceva „istorie/practică” interesantă, o reticență a unor reprezentanți MAI de a accepta propunerea noastră.
Le reamintim și le recomandăm pe această cale domnilor din MAI care au ceva împotriva asistenței juridice că există o Constituție care, la art. 24, prevede Dreptul la apărare: „(1) Dreptul la apărare este garantat.”
De asemenea, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social prevede la art. 7 alin. (3): „Este interzis orice act de ingerinţă al angajatorilor, patronilor sau al organizaţiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanţii sau membrii lor, în constituirea organizaţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.”
Or, faptul că reprezentanților sindicali le este îngrădit dreptul de a asista o persoană în cercetarea administrativă a acesteia constituie o asemenea ingerință.
Art. 28 din același act normativ prevede clar faptul că organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune în numele membrului, în baza unei împuterniciri.
Un avocat, spre exemplu, are dreptul să asiste și să reprezinte persoanele fizice și juridice în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală, a autorităților și instituțiilor publice, precum și în fața altor persoane fizice sau juridice, care au obligația să permită și să asigure avocatului desfasurarea nestingherită a activității sale, în condițiile legii.
Este important ca salariatul să poată fi asistat pe parcursul cercetarii disciplinare de o persoană care nu este angajată, la rândul ei, la același angajator întrucât raportul de forțe angajat/angajator se reechilibrează, iar avocatul (la fel ca un lider sindical suspendat din activitate pentru activități sindicale și care nu este subordonat profesional) nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni, constrângeri sau intimidari din partea autorităților, institutiilor publice, altor persoane fizice sau juridice, întrucât libertatea și independența avocatului sunt garantate de lege.
Codul muncii, la art. 251 prevede:
(1)Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(11) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislaţia muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens.
(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către preşedintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciţi potrivit alin. (11), precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislaţia muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Art. 6 din Codul administrativ reglementeaza Principiul legalităţii:
Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul acestora au obligaţia de a acţiona cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Dreptul la apărare reprezintă principala garanţie a unui proces echitabil, fără de care tranşarea litigiului în mod judicios nu ar fi posibilă. Noțiunea de proces are o semnificație mai largă și nu se referă exclusiv la procedura desfășurată în fața instanței de judecată, ci prin proces, înțelegem întreaga procedură juridiciară administrativă, procedura în fața instanței de judecată și executarea silită.
Considerăm că societatea a evoluat în punctul în care nu mai trebuie să existe categorii sociale care să fie private de dreptul la apărare în cadrul procedurilor desfășurate de angajator împotriva lor.
Pe cale de consecință, în ceea ce îi privește pe militari, FSNPPC SOLICITĂ PUBLIC MODIFICAREA LEGISLAȚIEI SECUNDARE, pentru alinierea la prevederile Constituției, în sensul ACORDĂRII DREPTULUI MILITARILOR LA ASOCIEREA ÎN SINDICATE.
Cui îi este frică în România de sindicalizarea militarilor?
Demilitarizarea SRI, STS, DGIPI, POMPIERILOR este un subiect tabu.
Constituția prevede posibilitatea de a se asocia in sindicate!
De ce se pot înscrie în asociații și nu în sindicate? Sindicatul este cumva ceva periculos???
În Bulgaria, R. Moldova și toate statele europene pompierii se pot asocia în sindicate!
În caz contrar, mergem pe contrasens, dar atunci să nu ne mai mirăm de abuzurile crase din sistemul militarizat!
