Ministrul Muncii începe discuţiile cu partenerii sociali privind noua lege a salarizării. Discutii/dezbateri au mai fost, dar legea nu s-a aplicat!
Ministrul Muncii Rovana Plumb, preşedintele interimar al PSD, a anunţat că în această săptămână vor începe discuţiile cu partenerii sociali privind noua lege a salarizării în sistemul bugetar, astfel încât proiectul de act normativ să fie finalizat până la sfârşitul lunii septembrie.
Întrebată care vor fi nivelurile salariale pentru cele mai înalte funcţii în stat, Rovana Plumb a spus doar că cele trei puteri în stat, executivă, legislativă şi judecătorească, vor beneficia de un nivel egal.
Ministrul Muncii a adăugat că noua viziune asupra salarizării funcţionarilor din administraţie urmăreşte echitatea în întregul sistem bugetar şi, totodată, combaterea corupţiei.
La sfârşitul lunii iunie, ministrul Muncii declara că a discutat cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale criteriile care vor sta la baza noi legi a salarizării.
Rovana Plumb spunea atunci că şi-a propus să finalizeze consultările până în 15 septembrie, apoi proiectul de lege să fie trimis Parlamentului, arătând că vrea implementarea actului normativ începând din 2016.
Potrivit ministrului Muncii, o propunere este ca cel mai mic salariu să fie de 1.200 de lei, salariul minim pe economie începând din ianuarie 2016, şi cel mai mare să fie cel al preşedintelui, egal cu cel al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu al premierului şi cu ale preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este, din 1 iulie, de 1.050 de lei.
La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu 2016.
Guvernul propune ca în noua lege a salarizării să fie cinci clase de salarizare, care să includă persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim de 22.000 de lei brut.
Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.
Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.
Din cauza constrângerilor financiare, dar și a lipsei voinței politice, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât, până în prezent, au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru, cu toate aberațiile/nedreptățile pe care le cunoaștem cu toții.
Surse - MEDIAFAX