Către,
Ministerul Afacerilor Interne
Doamnei ministru Carmen Daniela DAN
Subscrisa Federatia Sindicatelor Nationale ale Politistilor si Personalului Contractual din Romania,cu sediul social în Bucureşti, str. Mihai Vodă nr.6, etaj 3, camera 101, sector 5, unde să ne fie comunicate toate actele de procedura, înregistrat în Registrul special aflat la grefa Tribunalului Bucureşti, cu personalitate juridică acordata prin sentinţa civilă nr. 296 din data de 02.03.2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, reprezentata legal prin preşedinte Coarna Dumitru,
Avand in vedere scopul ce se doreste a fi atins prin obiectivele urmarite de catre Guvern in cadrul ORDONANŢEI DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, dar si expunerea de motive din preambulul acesteia, in vederea respectarii cadrului legal deja existent si a adoptarii unui mecanism legislativ eficient si aplicabil in cadrul familiei ocupationale;
Subscrisul FSNPPC formulam urmatoarele propuneri si modificari:
Alin.4. Politistul suspendat pentru desfasurarea activitatilor sindicale beneficiaza, pe perioada suspendarii, de toate drepturile prevazute de prezenta lege cu exceptia drepturilor prevazute de art. 28 alin. 1 lit. a.
2. Propunerea de modificare a alin.1 al art. 31 din Legea 360/2002 agreata de subscrisul FSNPPC ar avea urmatorul continut:
(1)Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensatie pentru chirie, al carei cuantum sa fie stabilit la nivelul pretului mediu pe baza de cerere si oferta in localitatea in care urmeaza sa-si stabileasca resedinta .
Art. 31
(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie plătită pe baza unui contract de închiriere a unui spaţiu de locuit în acea localitate sau pe o rază de 30 km.*
(11) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, însuşite de
către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia, în acea localitate sau pe o rază de 30 km.
(2) Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
3. (Pct.28 din Ordonanta) Pentru modificarea Alineatului (4) al articolului 583 FSNPPC formuleaza urmatoarea propunere:
„(4) Polițistul cercetat are dreptul să fie asistat, la cerere, de un alt polițist ales de către acesta, de un reprezentant al organizatiei sindicale din care face parte ori din partea Corpului, de un avocat, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate. Neîndeplinirea condițiilor privind accesul la informații clasificate ori neprezentarea polițistului ales/desemnat ori a avocatului nu constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare.”
4. De asemenea mentionam faptul ca suntem in total dezacord cu propunerile de modificare a Ordonantei materializate la urmatoarele puncte:
- 12 - care vizeaza modificarea art. 2721 din Legea nr. 360/2002 prin introducerea a unui numar de 4 noi alineate numerotate de la 11 la 14, intrucat punerea la dispozitie a politistului pe perioada cercetarii prealabile constituie o măsură preventivă excesiva, nejustificată si contradictorie cu restul prevederilor de gen din Legea 360/2002.
Astfel: art. 2721 alin. 2 din Legea 360/2002 limiteaza situatia punerii la dispozitie a politistului la cazul in care faţă de acesta s-a pus în mişcare acţiunea penală, instituind totodata si o exceptie , respectiv aceea in care actiunea penala a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul.
Iata, deci, ca legiuitorul nu a dorit adoptarea masurii preventive a punerii la dispozitie in orice situatie, ci doar in cazul punerii in miscare a actiunii penale, care, conform art. 309 alin. 1 din NCPP presupune existenta unor probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1) din NCPP.
De asemenea, actul procesual de punere in miscare a actiunii penale (Ordonanta Procurorului) care atrage dupa sine masura punerii la dispozitie trebuie sa respecte anumite garantii procesuale si drepturi ale persoanei acuzate care nu pot fi complinite in procedura simpla a cercetarii prealabile.
Astfel, diferenta majora intre calitatea de suspect (persoana cercetata penal) si cea de inculpat (persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala) consta in faptul ca, daca in cazul suspectului indiciile temeinice privind savarsirea unei infractiuni sunt suficiente pentru continuarea urmaririi penale impotriva persoanei (situatie in care legea nu prevede punerea la dispozitie) in cel de al doilea caz este obligatorie existenta probelor certe de vinovatie, iar punerea la dispozitie este obligatorie.
In procedura cercetarii prealabile avem de a face cu suspiciuni justificate printr-un probatoriu administrat fara a fi respectate drepturile persoanei cercetate specifice procesului penal si garantiile procesuale consacrate in legislatia interna si internationala in materie. Astfel, un exemplu pe care il putem da consta in faptul ca in cadrul cercetarii disciplinare nu este prevazut un mecanism de verificare a legalitatii administrarii probelor, de catre un judecator anume desemnat de legiuitor (la fel ca in cazul procesului penal). De asemenea unele dintre mijloacele si procedeele probatorii prevazute de Codul de procedura penala pentru garantarea aflarii adevarului in cauza nu pot fi administrate in cazul cercetarii disciplinare, cum ar fi expertizele efectuate de experti autorizati de legiuitor si independenti in exercitarea profesiei.
In esenta, procedura cercetarii prealabile a politistului astfel cum este reglementata in Legea 360/2002 nu confera garantia respectarii legalitatii si loialitatii administrarii probelor, astfel cum impun normele procesual penale si dispozitiile art. 6 din CEDO, astfel incat, in lipsa unor probe certe privind vinovatia persoanei cercetate prealabil consideram ca ar fi nelegala si neconstitutionala instituirea masurii preventive a punerii la dispozitie pe perioada cercetarii prealabile.
In procedura cercetarii prealabile nu se efectueaza o urmarire penala a politistului si nu este aplicabila institutia punerii in miscare a actiunii penale, conditie unica de existenta careia tine instituirea masurii punerii la dispozitie
Pe de alta parte, legiferarea in cadrul unei proceduri administrative/disciplinare a aplicarii unei masuri caracteristice dreptului penal, justificata doar de necesitatea împiedicării compromiterii desfășurarii cercetării prealabile sau prestigiului instituției, precum și pentru a înlăturarea posibilitatii săvârșirii repetate a faptelor care fac obiectul cercetării și au legătură cu serviciul, nu neaparat prevederilor legale, ci normelor, normativelor si regulamentelor interne, nu numai ca ar fi neconstitutionala pentru ca ar incalca principiul prezumtiei de nevinovatie consacrat in art. 23 alin. 11 din Constitutia Romaniei, dar ar fi si o masura condamnabila din perspectiva practicii constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului
-. 22 ce priveste introducerea unui nou articol 2749, prin care se doreste instituirea unei proceduri speciale privind modalitatea de revocare a politistului din functia de conducere este, in primul rand lacunar intrucat nu stabileste metode si criterii clare, palpabile privind evaluarea functiei de conducere, iar in al dolilea rand lasa loc abuzurilor, de orice fel, ale sefilor ierarhici incalcand astfel drepturile legale ale politistului statuate prin alte dispozitii ale legale, inclusiv cele ale Legii nr. 360/2002.
Astfel, conform legii revocarea din functia de conducere si trecerea pe o functie de executie nu se poate dispune ca urmare a unei simple evaluari a activitatii politistului, procedura care, dealtfel, a fost gandita in scopul stimularii muncii politistului prin acordarea unor calificative cu impact doar in privinta promovarii in grad si functie a acestuia si nu scopul revocarii din functie . De asemenea, constatam faptul ca noua procedura propusa nu stabileste mecanisme concrete de evaluare pe baza de punctaj si nu specifica daca este vorba despre o evaluare anuala ce are ca punt de referinta ultimul an de exercitare a functiei de conducere, sau una generala, a intregii activitati a politistului, de la momentul numirii sale in functia de conducere.
Asa cum am aratat, nu se stabilesc criterii clare si obiective de evaluare si de acordare a calificativelor in aceasta procedura speciala propusa si nici nu este stabilit un punctaj functie de care sa se aprecieze/decida mentinerea sau revocarea politistului din functia de conducere.
Nu se stabililesc conditii clare de exercitare a functiei manageriale raportate la situatiile concrete si obiective existente in cadrul fiecarui ordonator de credite.
In lipsa unor specificatii clare ale legii si in conditiile lacunare in care a fost formulata propunerea legislativa consideram ca aceasta este inaplicabila, iar daca ar intra in vigoare, pe langa faptul ca ar putea face obiectul multor exceptii de neconstitutionalitate, aplicarea ei in fapt ar putea fi afectata grav de diferitele vicisitudini ce exista sau pot apare in raporturile dintre manageri si cei insarcinati cu evaluarea capacitatii manageriale. In aceste conditii, in loc sa se atinga scopul urmarit, cel de eficientizare manageriala a activitatii in cadrul institutiilor publice s-ar creea efectul contrar generat de incertitudinea mentinerii functiei de conducere datorita arbitrariului ce stapaneste evaluarea acesteia.
- 27 lit. c2 - propunerea legislativa este in mod vag formulata astfel incat si aceasta lasa loc abuzurilor si arbitrariului.
Astfel, se propune sanctionarea oricaror activitati (nenumite) care nu au legătură cu îndatoririle de serviciu, si sunt de natură a afecta exercitarea în bune condiții a atribuțiilor de serviciu;”
In lipsa oricaror elemente de identificare a respectivelor activitati si de explicitare a sintagmei “in bune conditii” orice activitate desfasurata de politist in timpul programului de lucru, chiar la ordinul verbal al sefului ierarhic superior, sau ca urmare a existentei unor necesitati fiziologice pot fi, la un moment dat, sanctionate ca atare. Mai mult decat atat, este de notorietate faptul ca Ministerul Afacerilor Interne nu asigura in mod real si complet toata logistica necesara desfasurarii de catre politisti, “in bune conditii”, a atributiilor de serviciu. Astfel, lipsa colilor A4, a uneltelor de scris, a aparaturii informatice si a sistemelor periferice, lipsa carburantilor, a resurselor umane a fondurilor necesare desfasurarii unor activitati specifice in dosare penale precum plata expertizelor pe linia stabilirii alcoolemiei s.a.m.d , ce intra in atributiile MAI sunt probleme reale, obiective si neimputabile politistului, ce-l impiedica pe acesta sa-si excercite, in bune conditii, atributiile de serviciu.
PRESEDINTE FSNPPC
COARNA DUMITRU
