OUG nr. 6/2015 a adus unele modificari si completari la Codul fiscal, care se aplica din 1 iunie 2015. Pentru ca noile dispozitii sa poata fi implementate, au fost actualizate si Normele de aplicare a Codului fiscal prin HG nr. 367/2015, care au intrat in vigoare de la 1 iunie 2015.
Printre principalele noutati se numara reducerea taxei pe valoarea adaugata (TVA) de la 24% la 9% la toate alimentele.
De asemenea, au intrat in vigoare noi reguli de plata a impozitului pentru veniturile din transferul proprietatilor imobiliare, precum si de recalculare a platilor anticipate de impozit pentru veniturile din chirii.
In plus, in Normele Codului fiscal este detaliat modul in care este impozitat bacsisul incepand din 1 iunie 2105.
Taxa pe valoarea adaugata s-a redus de la 1 iunie la 9%, de la 24%, la toate alimentele, masura aplicandu-se fara diferentieri, chiar si la bauturile nealcoolice si la serviciile de alimentatie publica.
Mai exact, OUG nr. 6/2015 modifica articolul 140 alin. (2) litera g) din Codul fiscal, stabilind ca TVA de 9% se aplica asupra urmatoarelor livrari de bunuri si prestari de servicii:
• alimente,
• inclusiv bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice, destinate consumului uman si animal,
• animale si pasari vii din specii domestice,
• seminte, plante si ingrediente utilizate in prepararea alimentelor,
• produse utilizate pentru a completa sau inlocui alimentele,
Pana acum, art. 140 alin. (2) lit. g) prevedea ca TVA de 9% se calcula la produsele de paine si de panificatie (cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzelute), la faina alba de grau, faina semialba de grau, faina neagra de grau si faina de secara.
De asemenea, TVA de 9% se aplica din 1 iunie si asupra serviciilor de restaurant si de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice, se mentioneaza in recenta ordonanta.
In cazul serviciilor de cazare care includ si demipensiune, pensiune completa sau all-inclusive, acestea sunt supuse cotei de 9% de TVA, chiar daca includ si bauturi alcoolice, astfel cum s-a aplicat si pana in prezent, dupa modificarea realizata prin OUG nr. 84/2014.
Bacsisul se impoziteaza si este supus cotei de TVA de 24% incepand de la 1 iunie 2015, dupa cum stabileste HG nr. 367/2015.
Atentie! Cu o zi inainte de publicarea HG nr. 367/2015 in Monitorul Oficial, Senatul, in calitate de prima camera, a eliminat bacsisul din actuala legislatie printr-un proiect de lege, care insa nu se aplica, pentru ca se afla la inceputul parcursului legislativ. Pana cand proiectul de lege va intra in vigoare, bacsisul este reglementat in prezent prin OUG nr. 8/2015 si se impoziteaza de la 1 iunie in baza HG nr. 367/2015.
Bacsisul care ramane la dispozitia operatorului economic, respectiv nu se distribuie salariatilor, este supus din 1 iunie cotei standard de TVA de 24%, in cazul operatorilor economici inregistrati in scopuri de TVA, se mentioneaza in HG nr. 367/2015. Taxa se determina prin aplicarea procedeului sutei marite.
"Aceasta prevedere incalca art. 126 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, respectiv bacsisul nu reprezinta o livrare de bunuri sau o prestare de servicii impozabila deoarece este primit peste pretul bunurilor/serviciilor prestate", se arata intr-un material informativ al Benta Consult.
"Un lucru la care legiuitorul probabil nu s-a gandit consta in faptul ca asimiland bacsisul la venitul din alte surse al persoanei fizice, acesta este supus asigurarilor sociale de sanatate (n.r. cota de 5,5%) conform art. 296^29 alin. (5) din Codul fiscal. Plata contributiei insa se va face pe baza deciziei emise de ANAF, dupa ce contribuabilii vor depune declaratia 200 cu impozitul pe venit retinut de la persoanele fizice. Se perpetueaza aceeasi situatie deja intalnita in practica cu contributii la dividende in sume minuscule sau cu contributia pentru dobanda primita de elevi la alocatia scolara".
La transferul dreptului de proprietate asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit, dupa cum prevede Codul fiscal.
In cazul in care transferul dreptului de proprietate se realizeaza prin hotarare judecatoreasca sau prin alta procedura, impozitul se calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent.
Termenul de plata a impozitului calculat in aceasta situatie este stabilit prin OUG nr. 6/2015.
Astfel, daca transferul dreptului de proprietate se realizeaza prin hotarare judecatoreasca sau prin alta procedura, impozitul se calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere in termen de 60 de zile de la data comunicarii deciziei. Acest termen este valabil si pentru transferul prin executare silita.
Vechea legislatie nu prevedea o perioada de timp in care contribuabilul trebuia sa efectueze plata impozitului in cazul transferului proprietatii imobiliare prin hotarare judecatoreasca.
De asemenea, noile reguli, aplicabile de astazi, elimina prevederile care stabilesc ca, pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti si a altor documente, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea obligatiei de plata a impozitului si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului.
LEGEA nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată
CAPITOLUL I - Măsuri pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar
Art. 1. - (1) Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii.
(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplică Trezoreriei Statului, instituţiilor de credit, instituţiilor emitente de monedă electronică, instituţiilor care prestează servicii de plată, autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, instituţiilor financiare nebancare şi entităţilor care efectuează operaţiuni de schimb valutar, definite potrivit legii, pentru operaţiunile specifice activităţii pentru care acestea au fost autorizate, precum şi operatorilor din domeniul jocurilor de noroc.
(3) Prevederile prezentului capitol se aplică şi operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută efectuate pe teritoriul României. Încadrarea în plafoanele prevăzute de prezentul capitol se efectuează în funcţie de cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunilor de încasări sau plăţi.
Art. 2. - În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) încasare fragmentată — fracţionarea sumei de încasat în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege;
b) plată fragmentată — fracţionarea sumei de plată în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de plată în numerar stabilit prin lege;
c) magazin de tipul cash and carry — magazin care realizează comerţ de tipul cash and carry, astfel cum este definit la art. 4 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 3. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii:
a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
c) plăţi către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
e) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
(2) Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.
(3) Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.
(4) La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic prevăzut la alin. (1) lit. c) sau d), după caz.
Art. 4. - (1) Operaţiunile de încasări în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.
(2) Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operaţiunile de încasări în numerar prevăzute la alin. (1), cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii.
(4) Operaţiunile de plăţi în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de Împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.
Art. 5. - Plafoanele-limită prevăzute de prezentul capitol nu se aplică de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), pentru următoarele operaţiuni:
a) depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României, inclusiv în automatele de încasări în numerar;
b) plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;
c) plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului;
d) retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (4);
e) transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii;
f) depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.
Art. 6. - Este interzisă acordarea oricăror avantaje clienţilor, de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), pentru efectuarea de plăţi în numerar.
Art. 7. - În cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) care au organizate mai multe casierii, plafoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) şi la art. 4 alin. (1) sunt aplicabile pe fiecare casierie în parte.
Art. 8. - Sucursalele şi alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituţie de credit aplică în mod corespunzător prevederile prezentului capitol.
Art. 9. - (1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1), pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.
(2) În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepţie, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.
Art. 10. - Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei.
Art. 11. - (1) Se interzice persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să elibereze persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi art. 8 sume în numerar peste plafonul stabilit la art. 3 alin. (1) lit. c), pe fiecare persoană şi tranzacţie, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 5.
(2) Este interzisă persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi art. 8 fragmentarea solicitărilor de eliberare de numerar care conduce la depăşirea plafonului prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. c).
(3) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, în baza documentelor justificative legale prezentate de plătitori.
Art. 12. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 alin. (1), (2) şi (4), art. 9 şi 10 constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de 10% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 100 lei.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 6 şi art. 11 alin. (1) şi (2) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 4.500 lei.
Art. 13. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 12 se efectuează de către organele Ministerului Finanţelor Publice, ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi unităţilor sale subordonate, conform competenţelor.
Art. 14. - Contravenţiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL II - Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată
Art. 15. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2003, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:
„Art. 11 - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, următorii termeni se definesc astfel:
a) instituţie acceptantă — instituţie de credit sau o instituţie financiară nebancară care oferă comercianţilor acceptanţi servicii de acceptare la plată a cardurilor şi/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică, în baza unui contract încheiat în prealabil între aceasta şi comerciantul acceptant, precum şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele sale şi în reţeaua proprie de terminale ale deţinătorilor. În cazul instrumentelor de plată electronică de tipul cardului, instituţia acceptantă poate fi şi emitentul instrumentului de plată;
b) instituţie emitentă — instituţie de credit sau o instituţie financiară nebancară care emite şi pune la dispoziţie deţinătorului un instrument de plată electronică, pe baza unui contract încheiat cu acesta;
c) card comercial — cardul de plată emis unor operatori economici, unor entităţi din sectorul public sau unor persoane fizice care desfăşoară o activitate independentă de natură economică, a cărui utilizare este limitată la cheltuielile legate de activitatea desfăşurată;
d) comision interbancar — comisionul plătit în mod direct sau indirect, pentru fiecare operaţiune, între prestatorul de servicii de plată al plătitorului şi cel al beneficiarului care participă la operaţiunea de plată cu cardul sau pe bază de card;
e) comision de servicii percepute comercianţilor — comisionul plătit acceptantului de către beneficiarul plăţii, pentru fiecare operaţiune, cuprinzând comisionul interbancar, comisionul pentru sistemul de plată şi procesare şi marja acceptantului;
f) beneficiar al plăţii — destinatarul preconizat al fondurilor care au făcut obiectul unei operaţiuni de plată;
g) sistem tripartit de plată cu cardul — sistemul de plată prin carduri în care funcţiile de emitere şi acceptare sunt integrate într-o singură instituţie financiară, care este şi proprietarul sistemului. Atunci când un sistem tripartit de piaţă cu cardul autorizează alţi prestatori de servicii de plată să emită şi/sau să accepte carduri de plată, acesta este considerat ca fiind un sistem cvadripartit de plată cu cardul şi se va supune prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.”
2. După articolul 2 se introduc trei noi articole, articolele 21—23, cu următorul cuprins:
„Art. 21- Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit.
Art. 22 - Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la comisionul interbancar, comisionul pentru sistemul de plată şi procesare, marja acceptantului, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată.
Art. 23 - (1) Prevederile art. 21 şi 22 se aplică instituţiilor emitente şi instituţiilor acceptante din România.
(2) Prevederile art. 21 şi 22 nu se aplică operaţiunilor cu carduri comerciale, retragerilor de numerar de la bancomate şi operaţiunilor cu carduri emise de sisteme tripartite de plată cu cardul.”
3. La articolul 3, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:
„(21) Constituie contravenţie şi se sancţionează, prin derogare de la dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei nerespectarea dispoziţiilor art. 21 şi 22.
(22) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (3).”
4. La articolul 3, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1), (2), (21) şi (22) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”
CAPITOLUL III - Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 16. - (1) Cap. I intră în vigoare la 30 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Prevederile cap. I nu se aplică contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 17. - La data intrării în vigoare a dispoziţiilor cap. I se abrogă prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 131/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 18. - Prevederile art. 15 se aplică la 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 19. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, se vor modifica şi completa Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.253/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 10 noiembrie 2003.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.