Prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, instituţia permanenţei a fost desfiinţată, de la 01.01.2018, deşi situaţia de fapt a rămas aceeaşi, iar serviciului poliţienesc este un comandament social legal, necesar şi evident, care nu poate fi derulat doar 8 ore/zi. Altfel spus, nu avem reglementare juridică, nu există obligaţie corelativă!
Înţelegem pe deplin nevoia continuităţii serviciului poliţienesc, dar în acelaşi timp precizăm că, era de datoria MAI să soluţioneze problema (continuitatea serviciului poliţienesc este obligaţia angajatorului, nu a angajaţilor!), reglementând în continuare permanenţa/continuitatea/intervenţia de la domiciliu, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în sistemul de Sănătate Publică, unde Legea salarizării stipulează, încă din anul 2010, că personalul medical care intervine la urgenţe este remunerat corespunzător pentru orele în care se află consemnat la domiciliu.
În acest context, conform Directivei Europene 88/2003, Codului Muncii, Acordului colectiv privind raporturile de serviciu pentru poliţişti (vezi site-ul SNPPC, pagina principală - Documente utile) şi Contractului Colectiv de Muncă pentru personalul contractual, FSNPPC recomandă organizarea programului pe ture-schimburi şi utilizarea instituţiei juridice a ,,muncii suplimentare”, la nevoie, cu acordarea timpului liber corespunzător orelor lucrate peste program şi a majorării pentru SDSL, după caz.
Considerăm, pe cale de consecinţă, că graficele/planificările care se întocmesc, în prezent, la nivelul unităţilor poliţieneşti din MAI, prin care personalul este ţintuit la domiciliu, obligat să răspundă la telefon şi să fie apt-combatant pentru muncă, în orice secundă, sunt total în contradicţie cu legea şi reprezintă un abuz de drept!
BIROUL EXECUTIV CENTRAL
