În ce direcție trebuie să mergem: o Europă mai mare sau mai mică? Crizele în interiorul și exteriorul Uniunii Europene fac din schimbare o necesitate. Pe de o parte, există ideea unui fel de structură federală. Pe de altă parte, câteva state preferă retragerea din Uniune și să joace cartea națională.
În perioada 23-25 februarie a.c. o delegație SNPPC a participat la o întâlnire a European Police Union (Confederația Europeană a Sindicatelor din Poliție) precum și la Congresul European al Polițiilor, ce a avut loc la Berlin.
În data de 23 februarie, la întâlnirea EPU, prezidată de Președintele organizației Gerrit van de Kamp, au participat reprezentanți ai sindicatelor din Germania, Belgia, Olanda, Spania, Serbia, Lituania, Ungaria, România – SNPPC – Bulgaria, Ucraina, R. Moldova.
Există negocieri avansate cu sindicate ale polițiștilor din Franța, Polonia, Italia și Marea Britanie, pentru ca vocea EPU să crească în intensitate. În Malta se așteaptă modificarea legislației, pentru ca polițiștii să se poată organiza în sindicate și în această țară.
EPU este membru EUROFEDOP, are reprezentare la Parlamentul European, iar în 2014, la EPU s-a afiliat și sindicatul Poliștilor din Croația, care numără aproximativ 15.000 membri.
Situația în Europa este instabilă, iar EPU urmărește atent securitatea și problemele care apar în domeniul drepturilor polițiștilor, astfel cum sunt ele prevăzute în legislația fiecărui stat, pe fondul unor derapaje care apar în domeniul vârstei de pensionare, asigurărilor de sănătate și viață, salarizării, stresului profesional etc.
EPU și-a propus elaborarea și susținerea unui standard minim de protecție a polițiștilor în Europa. Chiar dacă acesta nu va viza, pentru început, și un salariu minim obligatoriu de asigurat de fiecare stat membru (trebuie adaptată legislația europeană în acest sens), el ar putea obliga statele să asigure un minim de instruire, echipament, protecție socială membrilor. În acest sens va fi redactat și supus consultării polițiștilor un chestionar, realizat de Universitatea din Viena, iar termenul finalizării proiectului este 2016.
În ce privește problema imaginii României, legat de aderarea la spațiul SCHENGEN, colegii din vestul Europei au menționat faptul că la nivelul fiecărui stat se cunoaște faptul că Poliția de Frontieră Română își îndeplinește cu profesionalism atribuțiunile și nu este o problemă tehnică legată de aderare ci una legată de politică, corupție și sistem legislativ.
Președintele EPU Gerrit van de Kamp a declarat că a discutat cu Președintele Comisiei Europene, iar acesta din urmă i-a spus că are un mandat extrem de greu, în sensul că a înțeles faptul că oamenii nu mai au încredere în politicieni, în hârtii și birocrație și că este nevoie de acțiuni concrete de rezolvare a problemelor Europei.
Pe agenda evenimentului Congresului European al Poliției - Provocări și constrângeri pentru securitate în libertate – Infrastructura și Arhitectura de Securitate Europeană s-au aflat teme precum cooperarea poliţienească în cadrul Uniunii Europene; Comunicații Mobile Securizate; Lupta împotriva criminalității cibernetice în era digitală – provocare sau oportunitate; Contrafacerea produselor din tutun – pierderi economice și crimă organizată; Controlul la frontieră ca element al Cadrului de securitate european și Management al Migrației – provocarea Mării Mediterane.
Lucrările Congresului European au avut loc pe fondul măsurilor antiteroriste dispuse la nivel european și au vizat, în principal, posibilități de intensificare a colaborării dintre structurile polițienești, îmbunătățirea metodelor de schimb de informații între agenții, în special cu privire la trecerea frontierelor.
Moderatorul celui de-al 18-lea Congres European al Poliţiei a menţionat, în deschiderea lucrărilor, recentele atentate teroriste de la Paris şi Copenhaga, subliniind că astfel de incidente sunt oricând posibile în marile oraşe germane.
Mesajul vorbitorilor a fost că libertatea în Europa trebuie pusă în acord cu asigurarea siguranței cetățenilor. Nu există o contradicție între libertățile asigurate și măsurile de siguranță, iar o problemă dezbătută a fost cea a radicalizării unor persoane – prevenirea radicalismului unor persoane și organizații, răspândirea acestei ideologii prin intermediul internetului (exemplu – promovarea ISIS) și a mass-media.
Există diverse culturi și religii, în multe țări, dar și tensiuni religioase și inter-religioase (chiar și intrareligioase) și se constată un grad sporit de radicalizare și ca efect al faptului că populația dezvoltă frica.
S-a discutat și despre faptul că societatea europeană, populațiile statelor sunt sceptice că parlamentele și politicienii/guvernele vor face față rapid și adecvat amenințărilor, în acord cu libertățile pe care le presupune democrația. În acest sens, s-a susținut că trebuie adaptat sistemul legislativ, aplicate măsuri concrete de combatere a terorismului, în special în domeniul colaborării între structurile polițienești și agențiile de informații. Trebuie întărite și folosite structurile de poliție gen EUROPOL, EUROJUST, pentru a se combate eficient criminalitatea.
Un alt subiect discutat a vizat consecințele și lecțiile atacului de la Paris, traficul cu armament și muniții, subcultura în rândul tinerilor, în special, violența care fascinează și toleranța manifestată, instigarea și racolarea tinerilor prin internet.
Preşedintele contraspionajului german a avertizat că există riscul unei "globalizări a crizelor". Concomitent, el a regretat pierderea unui partener în lupta anti-teroristă.
Hans-Georg Maaßen, preşedintele Serviciului federal de contraspionaj Verfassungschutz s-a referit pe larg la crizele internaţionale, urmările lor din perspectiva securităţii dar și evoluţii îngrijorătoare: "constatăm că focarele de incendiu se înmulţesc". Șeful contraspionajului a enumerat între aceste focare Siria, Irakul, Libia, Mali, Nigeria, Somalia şi Yemen. Situaţia din unele dintre aceste ţări abia dacă mai este menţionată de mass media occidentale, câtă vreme instituţiile statale se află acolo în plin proces de disoluţie. Vorbitorul a adăugat că, între timp, stârnesc îngrijorare şi ameninţările cu care se confruntă Libanul şi Iordania, nefiind sigur că ele vor putea face faţă "atacului islamiştilor". În opinia lui Maaßen, există riscul ca incendiul să se extindă în întreaga regiune.
Preşedintele Verfassungschutz s-a declarat de asemenea îngrijorat de existenţa unor oameni care importă conflicte în Germania din alte ţări ale lumii. Aşa de pildă, în Republica Federală, există între timp aproximativ 7000 de salafişti, care contribuie la radicalizarea tot mai multor tineri musulmani. Astfel, primejdia unor atentate teroriste în Germania şi Europa creşte. În plus, mai bine de 600 de tineri musulmani crescuţi în Germania au migrat pentru a lupta cu arma în mână de partea Statului Islamic (IS), în Siria şi Irak. Dintre aceştia, aproximativ 70 şi-au pierdut viaţa (10 dintre ei în atentate sinucigaşe) şi alţi 200 s-au întors în Germania. Aceştia din urmă constituie o ameninţare pentru securitatea statului german.
La nivelul întregii Europe există aproximativ 4000 de tineri musulmani care au plecat pentru a lupta ca voluntari în Siria şi Irak. Ei se întorc la familiile lor violenţi şi instruiți în folosirea armelor. Aceasta s-a putut constata şi în cazul atentatelor de la Paris şi Copenhaga, şi de aceea poliţiştii se confruntă cu o sarcină foarte dificilă. A-i păzi 24 de ore din 24 pe aceşti tineri este imposibil şi de aceea întreaga societate este chemată să ajute la menţinerea sub control a prezumtivilor răufăcători. Pe lângă serviciile de contraspionaj şi de securitate, sunt chemate să contribuie la îngrădirea fenomenului şi instituţiile pentru tineret, inclusiv penitenciarele. Maaßen a subliniat în context că atentatorul de la Copenhaga s-a radicalizat în timp ce se afla în închisoare.
”Pe vremuri primejdia venea din est”
Dat fiind că primejdiile provin acum din mai toate direcţiile şi au o motivaţie foarte diversificată, şeful Verfassungschutz a evocat aproape cu nostalgie vremurile apuse. În timpul conflictului est-vest, serviciul condus de Maaßen îşi aţintea privirea "spre Berlinul de est, poate până spre Moscova". Această perspectivă a suferit prima schimbare în 1972, în urma atentatului palestinian asupra sportivilor israelieni, participanţi la Olimpiada de la München. Apoi, schimbarea radicală a survenit după atentatele din SUA, de la 11 septembrie 2001. Vremurile bune de odinioară, din "lumea bipolară" nu mai există, a spus aproape cu regret vorbitorul.
Pe vremuri, teroriştii al Qaida "nu au ieşit niciodată din peşterile Vaziristanului", dar astăzi există o concurenţă între al Qaida şi Statul Islamic în vederea mobilizării pentru jihad. Inamicul comun al celor două entităţi este Occidentul, iar războiul doresc să îl transfere și în oraşele occidentale. Se încearcă acest lucru cu ajutorul tinerilor care au crescut în ţările-ţintă. Pentru a putea preîntâmpina acest plan, Maaßen ar fi vrut să se poată baza, ca până acum, pe ajutorul Rusiei. Dar, din nefericire, relaţiile s-au răcit între Rusia şi ţările occidentale de la izbucnirea conflictului din Ucraina.
Un alt factor de risc pentru serviciile de securitate germane şi europene pândeşte la graniţele externe ale UE. În şuvoiul de imigranţi care pătrund în ţările UE se pot lesne ascunde terorişti.
